Boala sarutului (Mononucleoza infectioasa)

Mononucleoza infecţioasă este o boala infecto–contagioasă dată de virusul Epstein–Barr. Acest virus face parte din familia Herpesvirusurilor, care include şi alte  virusuri cum ar fi: Herpes simplex, virusul Varicelo-Zosterian, Citomegalovirusul.

Transmiterea virusului Epstein–Barr se realizează în principal prin saliva, de unde şi denumirea de boala sărutului. Într-o proporţie mai mică virusul se poate transmite şi respirator sau prin transfuzii de sânge.
Este o afecţiune frecventă, peste 70 % din adulţii cu vârste peste 50 de ani posedă anticorpi faţă de virusul Epstein – Barr, ca semn al trecerii prin boală. Boala afectează în general adolescenţii şi adulţii tineri, incidenţa maximă fiind între 5 - 15 ani. La copii infecţia poate să treacă neobservată.

Simptomele şi semnele bolii: Incubaţia bolii variază între 2-4 săptămâni. Boala poate să debuteze gradat cu oboseală, stare de rău, lipsa poftei de mâncare, dureri de cap sau debutul poate fi brusc, primul semn fiind febra.
Tabloul clinic al bolii cuprinde în mod caracteristic febra + angina (durere în gât cu mărirea amigdalelor) + mărirea în volum a ganglionilor (în special cei de la nivelul gâtului, dar şi cei axilari şi inghinali) + hepato-splenomegalia (creşterea în volum a ficatului şi a splinei). Uneori poate să apară şi icter (coloraţia galbenă a tegumentului şi ochilor) sau erupţii cutanate.
Diagnosticul se stabileşte prin examen clinic şi analizele de sânge care evidenţiază o creştere a numărului de limfocite. Confirmarea diagnosticului se face  prin analize serologice care verifică prezenţa anticorpilor specifici.

Evoluţia bolii este în general favorabilă cu vindecare în 2-3 săptămâni. Complicaţiile bolii sunt rare şi constau în atingeri ale sistemului nervos, afectare pulmonară, afectare hepatică, afectare cardiacă. Cea mai  gravă complicaţie dar şi cea mai rară (0,2%), este ruptura de splină.
Tratamentul constă în repaus la pat 10-14 zile. Regimul alimentar vizează protejarea ficatului, care poate fi afectat. Se recomandă igiena atentă a cavităţii bucale. Nu există un tratament antiviral specific, doar tratament simptomatic care vizează reducerea febrei, a cefaleei. Uneori, poate fi necesar şi un tratament antibiotic, dacă se constată o suprainfecţie bacteriană. Tratamentul cu corticoizi în cure scurte este recomandat doar în prezenţa unor complicaţii.
Se recomandă evitarea eforturilor fizice mari 1-3 luni de la debutul bolii.